back to black

da da.. Ca de cand n-am mai postat, multa vreme a trecut. N-am gasit alta rima. Busy as a bee. Macar de a-si fi facut ceva profitabil. Ma chinuia talentul muncitoresc in timp ce observam in fiecare zi cum am un singur post pe decembrie. In ianuarie ma gandisem sa postez de ziua mea. Da...a fost ziua mea..pe 9...sunt un capricorn obosit... am schimbat prefixul am facut 20 si am dat examen in aceeasi zi. Am ajuns la 11 si ceva acasa ..am redeschis blogul...ma oboseau pana si bulinele albastre si verzi....

Toata vacanta de iarna am stat in casa la Calarasi, dupa ce din cauza copiilor de la gradinita am facut varicela. Mda.. varicela..probabil ultima boala a copilariei pana sa intru si eu in lumea celor twenty smth as J. Cullum used to say. Asa ca...un craciun bubos..un revelion cu coji petrecut cu bunica mea in casa. Macar am reusit sa-i trimit pe ai mei la munte. That was a good deed. Am trecut in 2008 cu ajutorul tehnologiei. Multumiri Messengerului si retelelor de telefonie mobila caci am luat contact cu lumea care avea voie sa iasa din casa si care nu aveau ca New Year's resolution : ' sa nu-mi ramana semne pe fata, ca pe corp da-le dreaq'.

Buun...incepu iar facultatea. Profesori de curs ciufuti, seminaristi absenti sau prezenti dar care mai bine urmau exemplul colegilor si logic sesiunea take 3. Ma batea gandu de concurat pentru o bursa Erasmus...dupa aia m-am uitat la fata mea inca cu semne in oglinda...eh..nu am renuntat de tot dar simt ca ma las pagubasa. Acum... e sambata seara am invatat toata ziua la comert international-examen pentru marti. Ma gandeam...in prima sesiune din anu 1 stateam si invatam la economie mondiala structura EU si ONU cu foi A4 lipite pe peretii din bucatarie si stomac fremator la gandul subiectelor. Acum...stau si traduc pentru cineva nush ce documente si ma gandesc ca il iau si pala...Mda...20 de ani cu sictir in mine...Astept semestrul 2 pentru un job mai bun. Am castigat cu niste amici un concurs de studii de caz la REHAU si ne lasa sa facem ceva internshipuri acolo. Sper sa fie ca lumea. Ma si vad....naveta Tunari-Romana-Berceni :)) but if it pays good, ce mai conteaza...

Nu vreau sa ajung money freak...vreau doar sa ajung financially independent. :)))) ma scuzi..ma pufneste si pe mine rasul...dar suna bine...mda...mi-a zis cineva ieri ca o sa ajung cu gandirea asta sa uit de partea spirituala a vietii. 20 i tell you 20...Money now..party later :)) hopefully. Till then...sa trec si de sesiunea asta (cu ceva mai multe postari, ca doar mai am un pic si fac un an de cand scriu si nu am ajuns la 100 ;)) ).

mosuuu nu vine in ASE

*Warning: post cu tema aseistica conceput dupa o zi cu nervi la facultate

joi....venise mosu...ma pregatesc cu hainutele elegante pentru cinstirea sarbatorii si hotarasc sa ma incalt in cizmele cu toc proaspat primite, idee ce parea buna la acel moment. Ma apuc voiniceste sa-mi pregatesc ceva foi cu teme pentru facultate caci ziua urma sa fie plina de teste si prezentari. Cand m-am considerat gata ies pe usa, doar ca sa realizez cat de greu imi este sa merg pe tocuri (actiune pe care nu o mai facusem de la banchetul dintr-a 12) in timp ce coboram scarile. Inghit in sec, ies din bloc, m-am gandit nah...prima purtare...Afara ploua mirific iar toate aleile care dadeau in drumul principal erau inundate. Ce frumos! Incep sa ma indrept catre tramvai cu o viteza injumatatita fata de cea normala. Mi-am dat seama ca nu pot sprinta si m-am resemnat la ideea ca mai era o ora sa ajung in Romana, timp mai mult decat suficient in conditii normale.

Asaaa...ajung intr-un tramvai fiind chiar fericita ca imi pot tine echilibrul destul de bine. Cobor, intru la metrou unde observ ca era ceasul 13:00. La 13:35 incepeam seminarul. Astept sa vina metroul timp in care realizez...hmm..ce am eu prima ora...hmm..franceza..da ..da....am lucrat cu 2 zile in urma ca aveam de facut un cv...pardon seve...dar, fata mi se schimonosi imediat cand mi-am dat seama ca acela se afla acasa pe imprimanta. Bun...in incercarea de a nu ma panica si a face o criza de isterie pe peron, analizam posibilitatile:

1. sa plec iar spre casa sa-mi culeg seve-ul si sa ma intorc spre facultate ar fi insemnat pe putin 40 de minute la incaltarile avute




2. sa imi sun colega de apartament sa vina sa mi-l aduca pe ploaie afara cand ea se afla inca in pijamale la momentul plecarii mele, ar fi insemnat blesteme si injurii eterne ;)




3. sa intru in metrou, sa nu-mi pese si sa ma duc la seminar fara tema care conta destul de mult in nota finala

Am ales intr-un moment de jem'enfichism total sa plec spre Romana. Cu cat ma apropiam cu atat constiinta ma mustra ;)). Inventasem diverse scuze care totusi pareau ridicole si nu m-ar fi impresionat pe mine cu atat mai mult pe profesoara. And then...an idea crossed my mind. Ajung la destinatie pe la si 10 si incep sa-mi sun colegii care stau aproape de ASE cu speranta ca nu au plecat inca de acasa. Logic, toti erau pe drum. What to do?...what to do? Ma gandeam ca poate la centre de fotocopiat gasesc o persoana cu net dispusa sa-mi si printeze documentul pe care anterior, as fi rugat colega de apartament sa mi-l puna pe mail. Aha!

Observ ca scarile rulante de la Romana nu mergeau. Ies din metrou alerg catre un centru mai sus mentionat doar ca sa mi se spuna ca ei fac printari dar nu au net. Bun, ma duc la Tuchi (faimoasa retea de centre de fotocopiat) ca sa mi se serveasca acelasi rezultat. Acolo cel putin mi s-a zis ca daca m-as duce pe Lascar Catargiu as observa nush ce bar care are la etaj calculatoare cu acces la net si printeaza. Prima mea intrebare a fost: cat trebuie sa merg??? Curand am observat ca se poate si alerga pe tocuri. Injuram ASE-ul pentru ca ne ofera acces gratis la internet dar nu poti folosi nici un mediu de stocare al datelor fara a mai veni vorba de posibilitate de printare, din motive inca neevidente pentru mine, atat timp cat se presupune ca ajuti studentii.

Dupa cateva incidente rutiere gen masini indreptandu-se vertiginos catre mine in speranta unui loc de parcare pe trotoar, am ajuns la barul respectiv. Alerg catre un tip sa ma lase la un calculator, gasesc documentul, il printez, ii dau 15 mii pe foaia aia nenorocita si plec. Transpirata, descentrata, lesinata ajung la seminar. Dupa, aveam fereastra ca deh...de ce sa nu stam pana la 9 seara in ASE pierzand vremea si asteptand profesori care nu vin sau care ne tin o ora si atat. Si nah...ce sa fac...m-am dus cu ceva colegi la etajul 6 in cladirea REI-ului unde nu mai fusesem pana acum in cautarea unor locuri mai linistite.Dar nuuu...acolo se presta. Diversi muncitori puneau termopane cu Noroc in nas fumand si scrumand linistiti pe jos. Unul dintre ei, ne vede mai ferchesi asa si vine la discutii. Astfel, am aflat cum a facut 10 ani de inchisoare pentru ca fura de la 7 ani si mai are 6 de facut dar a iesit pe buna purtare, am fost sfatuiti ca facultatea este o porcarie si ca noi fetele vom ajunge secretare, iar baietii vor impinge cosul in Cora (ca angajati, desigur), ca el vrea sa termine cu lucrarea in ASE si sa plece in Spania iar la furat, ca poate vrem niste droguri de la iarba la heroina are el amici cu linii de productie. Anyway...totul s-a terminat cu el spunandu-mi ca : fitzoaso iti urez cea mai excelenta seara, cel mai excelent preludiu, cea mai excelenta noapte de dragoste, daca ai partener, daca nu, ma ofer eu!!Now you tell me...Could i wish for more??? Si logic ca sunt tina mistorilor baietilor mei din grupa (thanks guys!)

Buun...urma o prezentare la marketing usoara pentru care nu-mi faceam probleme, dar mosul aducea cu el si o lucrare la dreptul comertului international care imi mancase o noapte. Lucrarea foarte inteligent plasata de la 7:30-9 seara urma sa fie the highlight of the day. Toti eram sictiriti caci aveam 4 cursuri facute asta fiind saptamana 10 de facultate iar seminarul il facusem doar o data. Dar noi dadeam lucrare. Nah...si vine madame pe care nici nu stiu cumo cheama ca sa ne dea subiecte despre al caror continut nu auzisem ever ever si ne certa ca nu citisem nimic pentru lucrare. Am sarit cu totii si am explicat situatia oferindu-ne si sa-i dam cursurile sa ne dea subiectele de acolo iar ea ofuscata a inceput sa urle: Eu nu sunt obligata sa vin la ora asta la voi sa va predau! Iar profesorul la curs isi da doctoratul asa ca intelegeti-l daca nu vine! WHY DO I CARE??? In conditiile in care examenul este comun cu toate seriile si cica se doreste promovarea competitivitatii si a reorganizarii mamii zmeilor taxa-buget in fiecare an, cum sa nu imi pese daca nu vine MM Stoica ala(seamana cu el ;) ) la curs? Fie...ea a continuat sa dicteze subiecte spunand ca suntem copii destepti sa ne folosim de intuitie. Bun...in spiritul norocului chior, o sa iau 8 dar nu sunt convinsa ca daca as avea aceleasi subiecte in fata as mai stii ce am raspuns.

Pff...si asa a fost de mosuuuu :-<

Urasc serbarile...

Mda....priviti motivul pentru care am stat aseara pana la 2AM surfing the net:

Little Betty Blue
Little Betty Blue
Lost her holiday shoe;
What shall little Betty do?
Give her another
To match the other
And then she'll walk upon two

The clock
There's a neat little clock,
In the schoolroom it stands
It points to the time
With its two little hands


Early to Bed

Cocks crow in the morn
To tell us to rise,
And he who lies late
Will never be wise

Hair Ribbons

I'm a sweet little girl and I like to wear,
A bit of ribbon in my hair.
Sometimes it's pink, sometimes it's blue;
I think it's pretty there, don't you?

Falling Snow

See the pretty snowflakes
Falling from the sky;
On the wall and housetops
Soft and thick they lie.

Little Bo-Peep

Little Bo-Peep has lost her sheep,
And can't tell where to find them;
Leave them alone, and they'll come home,
Wagging their tails behind them.


My favourite things

When the dog bites, when the bee stings,
When I'm feeling sad,
I simply remember my favorite things
And then I don't feel so bad.

My Garden

The sun will shine
And the rain will fall,
And my garden will blossom
And grow straight and tall.


My puppy
My little puppy likes to play;
He rolls himself in the grass all day.
When I whistle, he won't obey;
He always runs the other way.

Plum Tree

Hi, my baby! Ho, my baby!
See the wild ripe plum
And if you’d like to eat a few
I’ll buy my baby some!



Umbrella
Here is my umbrella;
It will keep me dry.
When I go walking in the rain,
I hold it up so high.


Rain
When the rain is over,
And the sun begins to glow,
Little flowers start to bud,
And grow and grow and grow.

Teddy Bear, Teddy Bear
Teddy bear, Teddy bear, run upstairs,
Teddy bear, Teddy bear, say your prayers.
Teddy bear, Teddy bear, turn out the light,
Teddy bear, Teddy bear, say good night!


Two little eyes

Two little eyes to look around,
Two little ears to hear each sound,
One little nose to smell what's sweet,
One little mouth that likes to eat.

Wise Old Owl

A wise old owl sat in an oak,
The more he heard, the less he spoke;
The less he spoke, the more he heard;
Why aren't we all like that wise old bird?


The rainbow
The world is a rainbow
That's filled with many colors:
Yellow, black, and white, and brown,
You see them all around.

The snowman

I’m a little snowman short and fat
Here is my broomstick, here is my hat
When the jolly sunshine come to stay
Here I slowly melt away.

Christmas Eve
oh! oh! Oh! Look at the snow,
Over the garden way.
So deep and so white, It has fallen all night;
We cannot go out to-day!


Colours
Red and yellow, pink and green,
Orange and purple, and blue,
I can sing a rainbow,
Sing a rainbow,
Sing a rainbow too.

Deep Blue Sea
Down at the bottom,
Of the deep blue sea.
I catch fishes,
One, Two, Three.


Roses

The rose is red,
the violet's blue,
The pink is sweet,
and so are you!

The apple
An apple a day
Sends the doctor away
Apple in the morning
Doctor's warning

One, two buckle my shoe

One two buckle my shoe
Three, four, knock at the door
Five, six, pick up sticks
Seven, eight, lay them straight
Nine, ten, a big fat hen


Rain, rain go away

Rain rain go away,
Come again another day.
Little Johnny wants to play;
Rain, rain, go to Spain,
Never show your face again!


So..if in need of a nursery rhyme, feel free to choose one ;))

Buena Vista Social Club- Chan Chan

alta obsesie...

The job is dead.Long live the job

Astazi ultima zi de munca la firma. Yay! Am inceput sanatos prin a-mi face o tema la franceza si astept sa imi predau lucrurile pe aici. Unul dintre colegi( the most sensible one here) este fericit ca primeste calculatorul meu, trebuie sa-mi dau telefonul de serviciu pe care il uram ca aveam o grija in plus si tot felul de documente de care o sa fiu fericita ca scap. Ma intreba lumea daca o sa-mi fie dor de ei. Hmm...poate...asa ca a fost primul loc de munca si in afara lui Nasomi lumea s-a purtat frumos cu mine.

Aa...in other news...ieri mergeam calma spre birou si cand am ajuns la chisocul de langa sediu m-am intors sa o salut pe doamna care vindea acolo si dintr-o data un caine a sarit amenintator la mine si m-a insfacat de gamba dreapta. Culmea e ca il stiam. Este cainele Vasile pe langa care trec de 3 luni de zile si vorbesc cu el si il salut...ufff... El este cunoscut de altfel, pentru atacurile lui surpriza, dar nu ma asteptam ca asa din senin sa vina sa ma atace nervos. Norocul meu ca este batran de felul lui si nush cati canini mai poseda. Oricum, chiar mi-aduceam aminte ca acum vreo luna o intrebasem pe o prietena ce reactie a avut cand a muscat-o un comunitar. La mine a fost ceva de genul....un AUUUUU lesinat care spunea mai mult : excuuuuussseeee me???!!!! that's my leg you're chewing!!!! Un tip care cumpara la chiosc a urlat la el si Vasile...foarte calm de altfel...s-a uitat la mine cu ochii goi cu un fel de : 'i just wanted to know if i still had it in me' si-a desclestat falcile, mi-a intors spatele , a facut cativa pasi si s-a tolanit extenuat in fata magazinului, eu continandu-mi drumul sonticaind. S-o fi gandit si el ca trebuie sa-mi lase o urma ca tot plec din zona. Si logic ca toata lumea a sarit pe mine sa ma duc la doctor dar neaaah...a fost indeajuns de puternica muscatura cat sa ma lase cu vanatai si cu julituri...fara perforari de epiderma ;))


De luni incep munca la gradi!! D-abia astept sa incep cu who are you? what is your name? seasons, fruit, jobs, games bla bla...ma indoiesc ca o sa le cant ceva dar am deja bookmarked niste pagini cu poezii pt copii ;)) Oh well..asta in caz ca nu ma voi trezi cu spume la gura din cauza amicului Vasile si voi muri subit pana atunci. ;))

Postul cu cerceii ;)

Desi stiu ca cerceii mei se puteau prezenta mai frumos, talentul meu de a poza este pe nicaieri dar trebuia sa ma tin de cuvant sa ii scot pe cativa in lume :)





transfer de clorofila







picking locks











silverware







floricica







cercei de la Adinaaa;)







steleeeee



cercei abandonati :(

cerceii lu' mamaia

altogether now

Sweet revenge

A fost odata ca in povesti o zgripturoaica pe nume ....Nasomi (mersi Adinaaa pentru nume, no one will ever know :)) ) si se facea ca pe la 3 ani in etate de caine sa gandeasca sa se alature unei comunitati lucratoare de umanoizi.

In prima ei zi de munca totul parea bine...camuflarea era perfecta...chip de ingeras, o incercare de socializare relativ reusita. Dar cum fortele raului nu castiga niciodata, curand a lasat sa se vada adevarata ei fata. Primele semne de intrebare au aparut cand si-a mintit colegii referitor la varsta avuta. Dar s-a trecut peste asta si s-a ajuns la sedinta cu umanoidul cap de trib si cel de ginta la care zgripti parea foarte agitata. Se uita la ceasul legat de falsa-i epiderma, fatzaindu-se. Umanoidul cap de trib o intreaba zeflemitor: 'te grabesti undeva de urmaresti ceasul?' iar raspunsul rapid si seren a fost : ' ce ceas sa urmaresc....poate cel biologic'. Buun....sa zicem ca dupa rasete pe sub mustati a trecut si faza asta. Totul in schimb a inceput sa miroasa a putred in momentele in care zgripti o lua razna prin sezatoarele umanoizilor cantand, sarind sotronul, leganandu-se fata-spate in timp ce sedea, asta fara ca macar seful de ginta sa stie.

Din pacate pentru cei care trebuiau sa interactioneze cu un asemenea caracter, situatia nu era roz de loc. Starile de enervare se transformau curand in furie si intentii omorate in fasa de a porni un atac violent asupra ei. Evolutia umanoizilor impiedica fapta directa dar nu si gandurile de bine adresate persoanei care le dadea sfaturi de a-si imbunatati viata sexuala pentru a le trece durerile de gat. Totusi, nu trecu mult pana cand se descoperi (cu cap de trib cu tot) ca Nasomi oferea informatii altor triburi. Tan ta na!!! Din acest moment s-a inceput o actiune de evitare si inducere in eroare a ei. Still...contactul era inevitabil si tribul trebuia sa-si continue activitatile cu ea in interior, o eliminare a ei fiind imposibila intrucat era adusa de unii umanoizi de care tribul depindea pentru supravietuire. Sarcinile ei cuprindeau o cunoastere a arealului in care locuiau cu detalii asupra mediului, locuintelor, partilor administrative si tot ce mai e de stiut intr-o forma de asezamant. Fiind nedumerita ce trebuie sa faca (dupa ce in prealabil capul de trib statuse 1 ora sa ii explice de-a fir a par), se hotaraste, fara a intreba pe nimeni, sa vorbeasca cu seful de ginta. Dupa 20 de minute de conversatii, acesta, rosu la fata si cu o vena umflata, isi cheama ajutoarele in incercarea de a o face sa priceapa. Cu ultimele puteri, tot el incearca sa o puna intr-o situatie personala cat sa ii fie mai usor, zicand: tu ce-ai face daca ai pleca din zona asta si ai da peste alta necunoscuta...ce ai vrea sa stii mai intai sa zicem la sfatul poporului din respectiva regiune? Raspuns: Unde sunt WC-urile.

Incet, incet lumea s-a prins de starea mintala a zgripturoaicei care reusea, voit sau nevoit, prin toate metodele posibile sa-i aduca in stadiul de a rosti injurii si a fuma excesiv. Clipele de groaza au continuat atunci cand zgripti s-a gandit sa socializeze in afara orelor de lucru cu colegii ei. Aceasta a dus la urmariri, porumbei mesageri cu doleante de genul : hai la o apa plata, ma gandesc la tine si nu ma pot abtine sa simt ceea ce simt pentru tine (spusa catre o umanoida)...plus contacte fizice genul atingeri ale partilor dorsale, din nou, ale unor umanoide.

Momentul criminal a fost la o intrunire generala in care seful de trib analiza aporturile fiecaruia in decursul ultimei luni. In raportul de activitate individual, atentia tuturor a fost atrasa de remarcile zgripturoaicei care spunea ca a incercat sa faca o prezentare a tribului, in timpul orelor de lucru,unor prieteni sa se alature lor. Ceea ce a provocat apoplexia sefului de trib, a fost continuarea ei in care zicea ca nu a avut sorti de izbanda intrucat acestia au anuntat-o ca tribul din care face parte, desfasoara o activitate ilegala si ca ar trebui cu totii sa fie ghilotinati in cel mai bun caz, fara drept de apel.

Din pacate, povestile cu zgripturoaica se opresc aici, caci din fericire pentru autor, acesta, de azi intr-o saptamana scapa de tribul acela si migreaza spre altele mai linistite. Dar...ceea ce e amuzant este ca Nasomi duce o viata linistita si calma in fericirea lumii ei, fara griji de eliminare din trib si chiar cu senzatia ca devine pe zi ce trece umanoida si acceptata de toti locuitorii sai. Funny....isn't it?