Din sudoarea fruntii...

My first paycheck!!!...cheltuit in mare parte pe haine, mancare si logic cercei dar cum am vrut sa am ceva care sa-mi aduca aminte de primul salariu l-am achizitionat pe Rupert (botezat asa pentru ca mi se pare ca arata British):

Isn't it the cutest thing ever? ;)) Nu vroiam ceva prea fancy schmancy caci imi ajunge el... pot sa ascult muzica, radio,sa ma uit la filme, poze si sa inregistrez. Me glad :)

Titan

M-am indragostit de o statie de metrou. Stiu..suna ciudat...am intrat pentru prima oara ieri la Titan si ...something clicked. Nu mai diferentiasem niciodata statiile intre ele, dar cum coboram scarile si ajungeam pe peron imi dadeam seama ca imi place. Am mai trecut prin statie, dar fiind in metrou nu m-am uitat niciodata cum arata peronul in sine. Sentiment straniu...ajunsesem sa compar cu altele si sa ma intreb de ce imi place asa mult. Unirii, Universitatii sau Victoriei...so overrated ;))Cred ca pentru faptul ca peronul nu este fragmentat de stalpi si nu sunt asa multe panouri peste tot, fie cele publicitare sau care indica directia. Spatiul destul de inalt...cu tavan acoperit de neoane ...cateva zbatandu-se sa lumineze...

Eram doar 3 oameni pe peron...eu, o doamna de la REBU si un domn cu fata in pumni care mai sa planga...decor perfect de teatru absurd ;)) Toti asteptam in liniste pentru directia Unirii si ne feream privirile unii de ceilalti.

Hmm...Ar fi trebuit sa mai ma duc o data acolo inainte sa-mi declar afinitatea :). Poate saptamana asta...

In need of a camera

Recent activities....



Dupa curatenie si gatit...



...ordine printre cercei....



Maybe the second time's the charm



Mon Dieu...How could i have been so blind?!!!



...zzZZZzzz..

Damn Mondays......

Mda.... un alt wik& petrecut in casa dormitand si vizionand filme. Dupa o incercare esuata de a urmari Andrei Rubliov (ii multumesc lui Ionut pentru increderea acordata cum ca eu voi pricepe ceva de la Tarkovski, dar se pare ca nu o meritam ;)) ) am continuat cu filme europene accesibile nivelului meu. Venus mi s-a parut foarte bun-british humour, si ar fi trebuit Academia sa-i dea lui Peter O'Toole un Oscar pentru prestatia avuta, ca saracu la toata cariera lui n-a luat decat unul onorific. Ntz ntz ntz...ce sa te astepti de la americani :) Am incercat si ceva Portrait of a Lady dar m-a adormit, la fel si Mullholland Falls-dvdul dat de Jurnalul National pe joia trecuta..sooooo predictable... Mi-am mai revenit cu ceva Hercule Poirot...i just love David Suchet with his little grey cells ;))Cel putin m-am vopsit Rosu Intens culoarea numarul 666 ;)) si momentan sunt cam violacee...astept sa devin o foxy lady dupa cateva spalari :)

Dar sa revin la supararile mele de luni dimineata. Dupa aceste activitati palpitante din ultimile 3 zile recunosc ca m-am odihnit. Asta nu inseamna ca azi cand a sunat ceasul (si alarma si reminderul ca e ziua uneia dintre colegele de apartament) eram fresh si ready to go. Din contra...la un calcul foarte rapid efectuat am stabilit sa ma dau jos din pat la 7,20 si la 8 sa fiu afara pe usa. M-am imbracat cu ceva bluza cu maneca lunga intrucat parea racorica, am injurat iar, cand mi-am adus aminte ca blugii, ca de altfel orice tip de pantalon lung, se afla la Calarasi, mi-am aranjat firele rebele :-j si era cat pe aci sa pacatuiesc si sa uit sa-mi pun cerceii (which believe me it would've been bad ...sunt singura mea obsesie din punctul de vedere al accesoriilor).

Buun...si fericita ca ma aflam in grafic pornesc spre tramvai...in statie, multe persoane, ma gandeam ca trebuie sa soseasca curand ...ceasul 8:05...si stau....si stau...si vine o tipa care anunta alarmata cum ca : 'nu mai circula tramvaiele' .Pfoai...sa vezi degringolada acolo..lumea cu ochii dabia mijind dispera, alerga dintr-o parte intr-alta..uitandu-se dupa alte mijloace de transport catre metrou. Deja era si 10....a venit un 607 care era full si nu i se mai inchideau usile si nah..o iau pe jos in speranta ca la urmatoarea statie sa gasesc alta masina...mda...nimic...si am pornit in mars fortat mai ceva ca Nathan Deakes, pe distanta a 4 statii de tramvai ca sa ajung la Eroii Revolutiei. Superb!



Cu stupoare in suflet si in glas observ ca ma aflam la City Mall pe la si 35...logic ca masele de oameni asteptau atipiti pe peron ...soseste metroul Margareta cu viteza tramvaiului care nu mai circula si si siiii..incepe inghesuiala si calcatul in picioare pentru a patrunde in vagoane, in timp ce se auzea o tanti urland in difuzoare : 'va rugam permiteti inchiderea usilor' . Fericita ca persoanele din jurul meu erau mai mici de inaltime ca mine si puteam respira oarecum normal, ajung la Tineretului. Alta viermuiala cu lumea care se impingea sa iasa si sa intre pffff..si exact atunci ..cercelul meu s-a gandit sa cada pe jos. Si da...I had to go down on the crowd....eu in 4 labe cautand cercelul pe podeaua metroului...persoane infigandu-se spre degetele mele. Si slava cerului am ajuns la Unirii unde plecau mai multi si m-am ridicat cu parul ciufulit dar invingatoare.


Incepuse sa ma irite orice in jur. Subit observam ca multi purtau animal print-uri...Why is that? De ce ar fi cineva incantat sa arate ca o zebra sau ca un ghepard?? Nu inteleg logica acestor oameni. But who am i to judge fashion!?...Dupa aia am vazut iar grafittiul ala cu ERPS. Deja m-a facut curioasa. Il vad peste tot prin centru, in pasaj la Universitate, la Cool Cat,prin metrou, pe ziduri catre munca... he is everywhere...who is ERPS?? what is ERPS? mda...stiu ca se proclama a fi primul graffer din Romania, dar sunt curioasa de la ce vin literele si de ce scrie I 'heart' ERPS.


..eh si mi s-a distrus si plimbarea mea pe jos catre munca caci era deja fara 10...in mod firesc nu venea nici un autobuz util si m-am urcat intr-unul care se retragea ca sa ajung la 8:56 sa semnez condica :) oh ce inceput de saptamana mirific......

Apel umanitar: TAKE ME OUT!!!!

A trecut wik&-ul. L-am petrecut in casa multumita prietenilor mei care au plecat din Bucuresti si m-au lasat sa-mi plang de mila. Nici macar colegele de apartament nu au ramas. Eh...un alt prilej de a ma indopa cu dulciuri si de a-mi satisface pofta de mancare nesanatoasa, alaturi de prietenul meu constant, my PC. Ma gandeam sa-l botez intr-un fel...poate Leonard, Charles sau Rupert...hmm...too much British culture and civilisation. :)

Oricum, m-am pus la punct cu noile episoade, sezoane, albume din tot ce vreti. S-o iau pe rand. Am terminat sezonul 3 din Grey's anatomy. Jeez...nu ma asteptam ca Burke s-o fenteze in halul ala pe Yang. Got to hand it to the guy...The always_calculated_king_of_cardio_predictable Dr. Burke left Cristina in her wedding dress, eyebrowless. Don't ask! Karev...i like the dude...acest dur care a suferit in relatii si acum nu mai vrea sa se ataseze. M-am bucurat ca nu si-a mai gasit pacienta care-i declarase dragostea..asa cel putin stiu ca va fi singur si la inceputul urmatorului sezon care va rula din 27 septembrie 2007 (hey! sunt o tipa care-si boteaza PC-ul, ce vreti de la mine? :) ) Nu ma asteptam ca George sa pice examenul si sa mai ramana cu Callie pana la finalul sezonului 3 mai ales sa accepte sa faca un copil cu ea. But, what do i know..Cred ca intr-un fel speram sa incerce ceva cu Izzie...A...si privind-o pe Meredith...what's all that fuss about her?? merta sa se desparta de Dereck...iar Addison-femeia ginecolog care nu poate avea copii...that's so cliche.

...si cum in poza asta nu apare Karev...

Bun...dupa acest maraton de Grey, (deja incepusem sa sun ca una care se uita la telenovele...si nu ma uit..no, really..i don't watch soaps) am realizat ca nu am mai vazut de mult Southpark si am gasit sezonul 11. Still funny...sezonul 10 nu prea mi-a placut...too far fetched. Mi-era dor de Cartman, Stan, Kyle si Kenny. E ciudat acum ca nu mai moare Kenny in fiecare episod, locul i-a fost luat de Jesus care e omorat doar pentru a renaste si salva lumea. A fost dur episodul cand tasu' lu' Stan era la Wheel of Fortune si avea de ghicit N_GGERS= People who annoy you si da...si eu am gandit the N-word, nu ca as fi rasista or any thing dar avand in vedere ca ma uitam la un desen cu Mature Content ma asteptam sa-si bata joc intr-un fel sau altul...Eu si tasu lu Stan...caci cuvantul era NAGGERS.

Pe partea muzicala, am urmarit un super concert al Patriciei Kaas pe TVR Cultural si am aflat ca a fost in Bucuresti in iunie anul asta la Fete de la Music. Damn it! I had no idea..oricum am fost intr-o pasa de Nicu Alifantis, Albert King si Amy.

Dar gata...pana sa incepeti sa radeti convulsiv de mine...astazi (dupa munca, caci da aci ma aflu) ies. Am auzit ca La Scena pe Calea Calarasilor este concert jazz Maria Raducanu. N-am ascultat-o niciodata. Sper sa-mi placa...i'll let you know. Oricum in wik&-ul urmator ar trebui sa ajung la Constanta la Zabiela. Not that i'm a fan or anything but i'm trying new things :)

Jobbing

Long time, no post..i know i know... but been busy...am incercat sa-mi traiesc zilele de vacanta pe care le mai aveam si am misunat pe acasa si pe la mare. A fost Hora Mare...frumos...mai ales ansamblul din Sri Lanka atunci cand unu statea cu niste torte aprinse si se dadea cu ele pe corp ca si cum ar fi facut dus si folosea sapunul...dar cea mai tare faza a fost cand si-a bagat ceva tepuse in orbaz si le-a dat foc si dansa pe ritmuri de toba ca un apucat...fuckery (de cand ascult Amy Winehouse incep sa-i imprumut din vocabular...a da..citeam azi in Compact ca cik Amy e suspectata ca s-ar fi drogat..doar 'suspectata' jeeezz ...c'mon..the girl only sings about booze and drugs and her being the other woman). Revenind...Din pacate nu am putut sa-mi vad colegii de ansamblu pentru ca eram la Constanta in seara in care ei erau pe scena. Poate vad filmari :D

La mare...same old same old...chiar daca am bunici la Constanta si la Brasov nu pot sa zic ca mooaaa vine vara si eu stau doar pe acolo...stiu..ciudat... dar mai mult de 2 saptamani intr-o parte si in alta nu petrec vara..Si astfel intervine plictiseala care m-a dus pe o cale catre o plictiseala si mai mare si anume tananana!!! getting a job ...yep..i'm working...sau cel putin ma trezesc in fiecare dimineata la 7 ca sa fiu la 9 la munca cu program 9-5 in care...pot sa zic, vineri fiind, adica implinind o saptamana de munca, ca ma PLICTISESC GROAAAAAZNIC!!! And yes i'm a 9 to 5 girl,for the moment. De luni mi s-a zis ca o sa primesc de lucru ca a fost saptamana de acomodare...ce ciudat e sa vrei sa muncesti si sa stai s-o freci 8 ore si sa nu primesti decat sa faci fotocopii, faxuri si aa da...sa dezlipesti foi cu sigla firmei din niste carnetele pentru a fi folosite la imprimat. Vreau sa fiu folosita...sa fac ceva util umanitatii...orice...numai sa nu mai stau la birou si sa ma uit pe geam sau sa le arat colegilor de munca siteul http://www.deathclock.com/ in care sa-si calculeze data cand vor muri. Nu ca as avea ceva cu ei...sunt super sociabili si sefii la fel...dar vreau de lucru...bine..parca ma vad de luni in colo ca primesc ceva concret de facut si o sa incep sa ma plang ca nu sunt capabila sa rezolv ;))...it's moments like this that remind me of Nat King Cole's ' after you get what you want, you don't want what you wanted at all' . Not that i'm being ungreatful or anything..but i want to learn new things and all. Adica..parca vreau sa simt ca si fac ceva util pentru mine in primul rand. (reciteam acu paragraful si imi parea ca suna cam comunist...dar nu, nu fac poezie patriotica cu munca este buna si bratara de aur...avand in vedere ca e primul job platit cu contract and all incerc sa ma acomodez).

Nu am calculator inca si acum stau pe cel al sefei de birou..si cum sefii au plecat mai devreme...i can blog...i'm turning into the typical employee. AA..plus ca a trecut doar o saptamana si deja experimentez rutina:

• Pus ceasu sa sune la 6: 30 AM,


• Dat jos din pat pe la 7


• Spalat, imbracat, pregatit geanta, iesit pe usa 7 :45


• Mers spre tramvai, metrou


• Coborat la Universitate- cumparat covrigi si eugenii


• Mers pe jos pana la sediu


• Semnat condica ( am ajuns toata saptmana inainte de ora 9 ;) )


• Pierdut vremea 8 ore


• Semnat condica


• Mers spre casa


• Dus, mancat, Grey's Anatomy sezonul 3 (am ajuns la episodul cu Izzie si George..never thought of them as a possible couple...exact cand crezi ca totul devine previzibil ajunge Grey in moarte clinica..oricum era clar ca n-avea cum sa moara ca doar serialul ii poarta numele la naiba ;)) ) si cateodata iesiri cu amicii la un suc


• Bagat in pat la 12

...and all over again...si asta doar dupa prima saptamana de munca...that's sad...very sad ..acum imi vine in minte cantecul lui Jamie Cullum -Twenty Something la faza cu '...working 9 to 5 answering phones' ;)) oricum...primul salariu este deja cheltuit ...am hotarat ca-mi cumpar si eu intr-un final ceva camera pt poze and all si ii promit Adinei ca voi raspunde la leapsa :)..uff..inca o ora...inca putin si e Wik&. Hurraaaay!!!

Arsuri bulgaresti

Noua moda in Calarasi:trecutul cu bac-ul la bulgari. Am fost si eu cu o prietena la plaja acolo. S-a deschis in Silistra un hotel de 5 stele (parca ;) ) si are vreo 3 piscine pline de bulgari si romani. A fost o experienta interesanta ca dupa ce am ajuns pe malul celalalt sa caut o casa de schimb. Nu stiu cum a inteles femeia aia ce vreau eu de la ea caci eu sincer credeam ca o sa raman cu ron in portofel. Oricum, am reusit sa schimb 10 ron=5,5 leva...doar atat pentru ca nu vroiam sa schimb 50 ron si in plus avea tipa cu care am mers schimbat mai mult dintr-o vizita anterioara, eu acceptand sa fiu intretinuta in leva pe taram bulgaresc.

Spre hotelul Drustar se merge cam 800 de metrii de la intrarea in orasel si sunt multe indicatoare la fiecare coltisor cat sa nu te pierzi. Silistra in sine e saracacios, oameni cu o medie de varsta destul de inaintata unde totusi am observat un numar maricel de instructori auto. Cel putin asa am presupus ca Y de pe masini ar fi echivalentul scolii, avand in vedere ca se miscau incet si persoana care nu era la volan dadea indicatii prin urlete si frana violent la o greseala a soferului. Foarte aiurea cu alfabetul lor...te holbezi si nu pricepi nimic...vrei sa cumperi o apa te uiti neputincios la femeia de la magazin si ajungi doar sa arati cu degetul ce doresti. Mai sunt si unii care inteleg romaneste dar prea putini la numar :).

Am ajuns la hotel despre care am citit ca este asezat pe coltul de nord-vest al unei fortarete construite de imparatul Diocletian, aflandu-se in complexul arheologic Dorustorum-Druster-Silistra. Se spune ca Diocletian a folosit fortareata pentru raidurile impotriva sustinatorilor religiei crestine care incepeau sa cucereasca din ce in ce teritoriul. Pe net ei isi lauda hotelul ca fiind intr-atat de frumos cu peisaje linistitoare de-a lungul Dunarii incat lumea uita de trecutul sangeros. Lasand istoria la o parte, hotelul chiar arata foarte bine. Intrarea la piscina este permisa atat celor cazati cat si localnicilor sau turistilor ca noi, contra unui cost de 3 leva si 2 leva platesti optional daca nu suporti sa stai pe iarba si doresti chaise-long.

Tipul cu biletele ne-a directionat catre un batranel care mai stia putin romaneste si care la randul lui ne-a dat pe mana unui tanar pe care l-am auzit zicand : do you speak English? iar noi eram :thank God!!! Ne-a aratat oarecum pe unde sa stam si ce sa facem daca vrem sa bem sau sa mancam. Erau 3 piscine..una pentru copii, una medie la care atingeai baza piscinei si una mare unde inotai cam intr-una daca nu vroiai sa ajungi la fund. Totul destul de curatel in jur...si nup...nu ne-a furat nimeni lucrurile cat timp eram in apa. Terasa unde am mancat arata foarte bine cu vedere la Dunare si am observat ca exista si posibilitatea unei excursii pe apa pentru vizitarea unor situri arheologice. Servirea a fost...so and so...noroc ca exista un meniu in engleza...oricum o pizza cu o bere au fost 3,8 leva insemnand ~ 6 ron.

Si astfel dupa ce am stat de la 10 la 5 acum arat ca un mar ionatan parguit. Am dormit aseara destul de bine inca nu simt dureri acute si sper sa nu ma apuce mai tarziu. Oricum....cred ca ajunge cu statul in soare pentru cateva saptamani pentru mine :) Urmatoarea vizita sper sa fie pe litoralul nostru...

Field trip

Breakthrough no 1...dupa zile in care m-am plictisit acasa, am avut o iesire prin podisul Dobrogei care s-a concretizat cu vizitarea manastirii si pesterii Sfantului Andrei si complexului de la Dervent. Este uimitor (ca sa nu zic rusinos) cum dupa ani de locuit relativ aproape de zona, am vazut toata tara mai putin partea asta. Traseul a inceput prin satele de langa Calarasi care duc la autostrada spre Constanta...acolo se face la stanga un drum catre Cochirleni si incepe soseaua proasta si peisajul frumos acompaniat de capre si vaci care iti stau in drum.

Podisul este intr-adevar impresionant acoperit de multe vitze tinere plantate cu fonduri SAPARD. Dunarea se zbenguie si ea cand pe stanga cand pe dreapta. Se pot observa cu usurinta oameni cu undite langa semne de 'pescuitul si scaldatul interzis'. Casele sunt in paragina iar satele par parasite si uitate de lume. Mai vezi animalele care animeaza atmosfera cu cate un cioban obosit, plictisit si batut de soare care le mana anevoios, uitandu-se lung catre masinile ce mai trec din cand in cand pe langa el. Daca nu te enervezi pe vaca sau capra care ti se aseaza in mijlocul drumului si isi goneste linistita mustele de pe spate, sigur te va scoate din sarite drumul pietruit pe o portiune de cativa km buni in urma caruia nu mai ai sperante de a avea cauciucuri intregi.

Totusi, merita din plin facut drumul pentru peisajele si manastirile de care mentionam. Prima, pe langa localitatea Ion Corvin, este Sfantul Andrei. Cum am ajuns in complex am vazut masini sosite inclusiv din Maramures si biserica plina de enoriasi piosi care ascultau slujba de duminica. Biserica are o pictura interioara foarte frumoasa (desi trebuie sa recunosc ca mi s-a parut ca Sfanta Elena semana cu un barbat). Dar ceea ce m-a facut sa am un moment a la Ne-Yo-> made the hairs on my back stand up, a fost corul bisericesc si preotii. Nu am mai asistat de mult la o slujba la care sa-mi faca placere sa ascult cu adevarat ceea ce se canta si la care preotii sa aiba voci uimitoare inclusiv predici quite enlightening if i may say so.

Punctul de atractie era in mod logic reprezentat de Pestera Sfantului Andrei, propovaduitorul crestinismului in Scythia Minor. Din documente istorice s-a constatat ca apostolul a venit in zona cam prin 60 d. Hr. si s-a oprit cu ucenicii sai intr-o pesteră aflata la marginea unei paduri. Acum din pacate e umpluta de icoane cam kitchoase si de un loc amenajat pentru aprinderea lumanarilor. I-au construit o prelungire a pesterii ca un fel de turnulet al carui scop nu l-am identificat. Ceea ce am observat era ca razele soarelui intrate prin ferestrele sale se vedeau foarte interesant intersectandu-se intr-un punct.

Dupa ce am plecat am avut posibilitatea de a conduce cativa km pana la soseaua principala. Pentru prima data tatal meu nu s-a crizat cu mine la volan (breakthrough no 2). Cu concluzia ca exista o sansa si pentru mine pe soselele patriei, s-a urcat el la volan si am pornit catre Dervent. Am trecut prin Baneasa..orasel despre care eu stiam doar ca bunicul meu(sofer de meserie) avusese un accident destul de urat cu rasturnare de masina and all...saracacios si darapanat cu multi bulgari care improvizasera un bazar ambulant. Nah...si la Dervent tot puhoi de lume desi se terminase slujba. Nu m-a impresionat asa ca Sf Andrei, desi am auzit ca ar fi mai cautata pentru leac. Exista o gradinita frumoasa care continea o amfora uriasa pe care scria 'aghiazma care se bea pe nemancate' si care era goala. People must have been thirsty. Am intrat in biserica...mi s-a parut extrem de mica...mai ales pentru cati oameni mishunau pe acolo...dar am vazut ca erau in constructii cu alta. Aici agitatia era cam pe sfarsite inauntru, dar incepea afara la standul de lumanari, iconite si obiecte lucitoare aurii si fosforescente care aveau priza la public fie el roman sau bulgar.

Si am plecat spre bac-ul care ne-a readus in mareata metropola calaraseana. A fost interesanta excursia si macar acum sunt cu mintea impacata ca am vizitat imprejurimile. Cu tot drumul care ar merita reparat, locurile chiar sunt frumoase si partea dobrogeana din mine a avut oarece tresariri. :)

Summer resolutions

Gata! S-a afisat si ultimul examen...ma gandeam ce planuri am eu pentru vara asta:

- sa mai ajung pe acasa (in ciuda faptului ca stau la 1h 1/2 de casa, nu am mai fost de vreo 3 luni)
- sa-mi iau carnetul(am inceput scoala din septembrie anul trecut si tot n-am terminat-o)
- sa invat franceza serios sa-mi pot da DALF-ul la iarna ( este un capitol frustrant pentru mine pentru ca eu, care vorbesc foarte repede in general, nu am fluenta necesara de a face acelasi lucru si in franceza ..si din acest motiv trebuie sa iau masuri ;)) )
- sa termin cartile amanate pentru vara
- sa-mi vizitez fostul ansamblu de dansuri populare sa vad ce-au mai invatat nou ;)
- sa ajung la Botosani
- sa merg la nunta unei colege de grupa la Iasi
- sa ma angajez sau cel putin sa mai traduc chestii to earn a living (so...if you're interested :-j )

hmm...cam atat imi vine in minte acum...sunt curioasa cat o sa realizez din cele listate si ce o sa mai apara pe langa..

p.s. Postul trebuia sa contina si un clip (am primit mesajul cu posting failed de vreo 4 ori si am zis ca mai bine las linkul) care nu avea nici o legatura cu cele scrise dar anyway......iubesc tambalul..it's my soft spot...si desi incepe cam brusc imi place colaborarea tata-fiu din familia marelui Toni Iordache ;)

Ferestre

Cica in vacanta...n-am muncit atat de intens cred ca nici in sesiune...but...what a girl's gotta do to earn an honest living...traduc chestii pentru lume...e asa frumos sa vezi disperarea studentilor in ani terminali care iti explica gravitatea problemei lor si faptul ca au nevoie de lucrarea de dizertatie in 3 zile altfel secretara de la facultate nici nu se mai uita la ei...

Si totusi de cand am luat vacanta oficial, eu nu am mai iesit din casa(excluzand Noaptea Devoratorilor de Publicitate de vineri). Am ajuns ca in Ferestrele lui Leif Panduro sa cunosc toti vecinii din fata blocului meu care nu fac nimic toata ziua decat sa stea pe geam si sa se holbeze in apartamentele altor oameni. Astfel, in blocul de vis-a-vis,la etajul doi, se afla un om de vreo 60 de ani care este permanent pe geam fumand sau, in putinele momente cand isi paraseste postul, vine si sta de vorba cu vecinii de la mine de la bloc dand impresia unei stari de ebrietate destul de avansata. Cel mai enervant este momentul cand il intalnesti pe jos si se asteapta sa fie salutat, facand niste comentarii odioase in caz contrar, comentarii pe care le primesc de fiecare data pentru ca pur si simplu nu pot sa-i urez sa aiba o zi buna.:) O crede ca exista deja o legatura intre mine si el, la ideea ca de cand m-am mutat aici cunoaste tot ce gatesc sau modific prin bucatarie.

Moving on..la etajul 3 in acelasi bloc...eh..aici este mai grav...este vorba de o femeie supraponderala tot cam de 60 de ani care sta goala la fereastra...dap...u've read me right...goala...and i mean it...Cineva ar trebui sa-i spuna ca in ciuda faptului ca cei care merg pe jos nu o remarca, noi cei din blocul vecin avem ocazia de a o admira in toata 'splendoarea' ei, in fiecare zi. Si chiar in fiecare zi...devine stresant... din cand in cand isi mai aseaza o perdeluta in fata ei dar nu pentru a se acoperi ci cred ca din simplul motiv ca este jenata de pervaz si incearca sa indeparteze sursa de disconfort.

Vecinii din blocul meu se aduna la spart seminte si comentat lumea care trece pe langa ei. Oricum ei sunt inofensivi. Mai rau este cand se insereaza si ies baietzashii de cartier cu pretentii de tipi cool care isi dau mobilele la maxim sa rasune manelele, in timp ce ei au conversatii elevate despre ce combinatii vor sa faca pentru a scoate bani. Cei care au scutere se vantura cu ele falnici dand ture de bloc si scotand sunete asurzitoare...sort of mating ritual...

Toata agitatia se termina abia pe la ora 2AM cand intra si ei in casele lor. Si dupa aia...liniste...chiar liniste...dar doar pana pe la 6 cand totul o ia de la capat. Si totusi dupa 8 luni de stat in Berceni cred ca tot aici voi ramane si in urmatorul an...cine stie cine se mai muta?!

Muzeul Taranului Roman

Gata sesiunea...gata anul 1 ...nu se mai afiseaza o data ultimele examene sa stiu daca dau mariri sau plec in vacanta linistita.Oricum, in asteptarea notelor si a reorganizarii din ASE (daca mai raman la buget sau nu) pierd vremea pe caldura de afara plimbandu-ma.Ieri am mers cu colega Adinaaa la Muzeul Taranului Roman asta si datorita unei bune campanii de promovare, cu un site frumos lucrat si printuri bine executate, dar si din dorinta mea de a misuna printre costumele populare.

Tarandu-ne de la metrou catre muzeu, ajunsesem sa ne dorim doar sa fie racoare inauntru. Dar a fost mai mult de atat. De la intrare am observat afisul care anunta ca pe 21 iunie Fete de la Music se va desfasura si in cadrul muzeului la ora 19.00 fiind concert de muzica lautareasca in Studioul Horia Bernea ( Vasile Nasturica si taraful sau, Andrei Mihalache si taraful sau, si inca un taraf din Botosani al lui Doru Farcas).

Pretul biletului de intrare in muzeu este de 6 ron, dar daca esti student 2 ajung. Cladirea arata bine dupa reconditionarea sa si am vazut ca a fost declarat in mai 1996-1997 Muzeul European al Anului. Problema lui o reprezinta doamnele care te supravegheaza prin camere pline de sictir si pe care le deranjezi daca le pui vreo intrebare legata de exponate. Exista intr-adevar aproape in fiecare camera cateva cartonase ce cuprind numere de ordine si denumirea obiectului dar fara lamuriri suplimentare. Norocul nostru a fost ca fiecare denumire era trecuta in romana/engleza/franceza/germana si din traduceri intelegeai la ce se foloseste.

Camera icoanelor avea la intrare o masuta pe care se aflau vreo 7-8 dosarele cu explicatii apartinand etnologilor muzeului. Cel mai interesant din punctul meu de vedere a atacat subiectul icoanele si geometria. Aici am citit despre tipurile de perspective- liniara, inversa, ierarhica. Mai era un dosarel cu explicatii despre un iconostas expus acolo si in care se incerca o diferentiere a elementelor care il compun.

Eu asteptam camera de costume populare care se afla la etaj. Unele erau expuse pe umeras insirate unele in spatele celorlalte ca un fel de prezentare Pret-a-porter colectie de primavara-vara dar erau si cele de toamna-iarna prezente cu bundite si ilice frumos croite. Pe manechine erau costumele specifice fiecarei zone din tara si nu numai existand si costume de unguri, polonezi, turci, tatari, bulgari... Uitandu-ma pe spatele unei ii sa-i analizez modelul observ o molie pe care o indepartez cu biletul doar ca sa aud o tipa crizata ce-si pierdea vremea pe acolo : 'nu mai face asa cu biletul'. Pfoai...incearcam si eu sa fac o fapta buna sa protejez obiecte din cultura romaneasca si nimeni nu apreciaza...Oricum...a fost interesant si in camera unde pe usa scria :

Era o expozitie realizata in 2002 cu tot felul de exponate care aduceau aminte de sarbatorile din acel an. Mi-a placut o carticica de superstitii romanesti din care am retinut una legata de foc:

ca sa le mearga bine oilor, se omoara un jder, se arde in foc si oile trebuie sa treaca prin fum. Scrumul de jder se pune pe lespezile de sare sa fie lins de oi.

Suntem cam sadici asa daca stai sa analizezi superstitia...sunt curioasa daca cineva chiar mai presteaza ritualul asta ;))... Mi-a placut vizita la muzeu si am reusit sa stam 3 ore prin camere. M-am bucurat ca am vazut grupuri de vizitatori inclusiv copilasi de gradinita care se inchinau la toate incoanele pe care le vedeau. Cred ca e important sa-l vizitezi ca sa nu ajungem ca turistii sa cunoasca mai bine traditiile noastre....Eh...inchei postul cu poza lui Gheorghe Tatomir, emblema muzeului, ales pentru ca : 'el nu personifica nici taranul Român, nici pe cel Balcanic. Oameni de soiul sau pot fi gasiti în Franta, Italia, Portugalia, Germania, sau chiar în Scandinavia. El a fost ales tocmai pentru ca personifica vechiul European. Ne consideram norocosi ca avem astfel de "Vechi Europeni" care mai traiesc în satele românesti de astazi.'

Bookfest

Astazi dupa un examen foarte 'interesant' la economie europeana in cadrul careia am aberat despre Politica Agricola Comuna mai mult decat si-ar fi inchipuit insusi Sicco Mansholt ca e posibil, am iesit de pe bancile facultatii pentru a fi asaltata de tineri care imparteau pliante. Tocmai cand credeam ca nu se mai intampla nimic in merishorul nostru din cauza venirii caldurii, primesc 2 fituici ce anuntau evenimente total diferite: 1. Bookfest la Romexpo si 2. Vino pe 8 iunie in Suburbia la Junky, Dagga, Brugner, Grasu XLL, Bitza, K'n'Confusion.

Bun....nu ca as stii eu unde este Suburbia, dar oricum nu ma pasioneaza genul respectiv de muzica. In schimb.. cartile...hmm...devenea interesant. Ajunsa in Bucuresti, eu am hotarat ca din banii alocati de parinti sa-mi cumpar cel putin o carte pe luna, ca la finalul facultatii sa am propria mea biblioteca cu carti dragi mie si pe care sa stiu ca le-am citit pe toate. Am decis cu niste prietene sa mergem la Romexpo (unde de asemenea nu stiam sa ajungem by car ...but hey..unde ar mai fi distractia sa descoperi ca in mijlocul unui traffic jam ucigator noi trebuia sa fi facut la stanga pe linia lu' 41). Dupa gasirea rondului care ducea la parcarea Romexpo, am intrat si noi pentru prima oara in maretul pavilion. Tinerii pe role care imparteau pliante ( cu 'de ce crezi ca in Romania nu a luat nimeni un premiu Nobel pentru literatura?' si care te puneau sa alegi din 5 nume de scriitori pe cel care ar merita o asemenea distinctie) mai mai sa intre in tine cu un sictir datorat probabil orei inaintate. Imi imaginez ca faceau asta de dimineata si ceasul era deja 18:30. Ce-i drept sigur e solicitant sa strabati distanta parcare-intrare in pavilion impartind chestii pe care toata lumea le arunca la cel mai apropiat cos de gunoi sau cel mai probabil pe jos.

Ajungem intr-un final glorios la intrare unde in loc de carti descopar gablonturi cu margele, cercei, bratari si altele din aceeasi categorie. Avansand am zis s-o luam in sensul invers al acelor de ceasornic si sa vedem ce ofera editurile anul asta. Sincera sa fiu...atunci cand am ajuns la parter deja ma plictisisem. Mi-era cald si apa nicaieri, in afara fantanii arteziene nenorocite care curgea fara pic de mila in fata gatului meu insetat.

M-au dezamagit cei de la Polirom care mi-au zis ca stocul de Orele-Michael Cunningham este epuizat. Chiar voiam sa cumpar cartea asta pentru ca mi s-a parut extraordinar structurata si am citit-o pe nerasuflate de mai multe ori de la biblioteca judeteana din Calarasi. De fiecare data cand citeam imi doream sa nu se arunce Richard de la etaj si totusi... Iar acum intrasem la standul lor hotarata s-o achizitionez doar ca sa mi se spuna ca nu mai exista pe stoc. In schimb am gasit varianta ei in engleza la un alt stand, dar 37 ron, in conditiile in care mai vreau si sa supravietuiesc saptamana viitoare cu ceva banuti, m-au facut sa ma gandesc sa-mi fac o fisa de biblioteca si aici.

Mare tam-tam legat de cartea Shrek al 3lea cu balonase, cadouri, prostioare date copilasilor pictati pe fata. Boring... Am inteles ca maine (de fapt azi given the late hour) isi lanseaza cartea vietii lui- Eugen Istodor la ora 17.00, iar pe 9 iunie Florian Pittis si Marius Batu prezinta cartea lui Bob Dylan si cea a lui Tony Bramwell sustinand si un concert. Apropo de noi lansari de carte...poate stateati cu sufletul la gura ce mai face Supernanny (Irina Petrea cik)...ei bine da...isi scoate carte 'Cum e bine sa-ti cresti copilul' cu lansarea sambata 9 iunie ora 16 la editura Trei avand ca invitati pe Mihaela Radulescu, Virgil Iantu si Vasile Dem. Zamfirescu. Sunt curioasa despre ce vor discuta cu totii: noi tehnici de schimbare a scutecelor, cum sa controlezi factura de telefon a copilului tau, esti femeie de afaceri-lasa-l la Macdonalds and your worries are as good as gone, 10 trucuri ca sa fi mai destept decat un copil de clasa a5a.

Eh...nu pot sa zic ca m-a impresionat targul de carte de anul asta...Trebuie totusi sa remarc prezenta unui numar impresionant de edituri, carti la kilogram de anticariat, multe carti in limbi straine-which is a plus- si multe pe partea economica, in schimb foarte putine pe partea tehnica-maxim 2 standuri. Hey...at least i got to see the pavilion for the first time :)) si sa descopar ca in acelasi timp are loc undeva in afara- expopetrogas -Expozitie internationala de utilaje, echipamente si tehnologii pentru extractia si prelucrarea titeiului si gazelor naturale - editia VII-a...Fascinating...isn't it??!!

Dearest....

Dearest,
I feel certain, that I'm going mad again.
I think we can't go through another of these terrible times
and I shan't recover this time.
I begin to hear voices and can't concentrate.
So I'm doing what seems the best thing to do.
You have given me the greatest possible happiness.
You have been in every way all that anyone could be.
I know that I'm spoiling your life and without me you could work and you will.
I know.
You see I can't even write this properly.
What I want to say is that I owe all the happiness of my life to you.
You have been entirely patient with me and incredibly good.
Everything is gone for me, but the certainty of your goodness.
I can't go on spoiling your life any longer.
I don't think two people could have been happier than we have been.
Virginia.

Eh....asta este mesajul pe care Virginia Woolf l-a lasat sotului ei inainte de a se sinucide...Nu stiu de ce dar mi-aduc aminte de el in vremea sesiunilor si in timp ce stau cu cartile in mana si cu ochii pe pereti, il zic asa usor sa nu ma auda colegele de apartament si sa se gandeasca cu cine naiba impart ele chiria....mai am 2 capitole....rezist....

@ za flee market

De cand cu sesiunea asta cine mai are timp de misunat ?!...Totusi, descopar lucruri interesante chiar la mine in Berceni...yep..Berceni. Ieri, am iesit de la metrou de la Eroii Revolutiei facandu-mi loc de gheisele care impart reviste cu ' ce mai e nou prin City Mall?'. Pe urmatoarea portiune de drum spre statia tramvaielor 7/23 am intalnit noua utilitate a proaspat-turnatelor trotoare ale lui Videanu : comertul ambulant. Ma rog, poate nu neaparat ambulant ca oamenii stau intinsi pe iarba etalandu-si produsele mirifice. Astfel am descoperit marfa dar si mijloacele de marketing.

• o tanti- prosoape de bucatarie si baie colorate 'numai bune de impartit de Sambata Mortilor'
• betisoare parfumate si lumanari cu arome de fructe de padure- un betisor parfumat arde in continuu pe ziarul femeii care le comercializeaza si esti invitat ' sa simti placerea orientala'
• un domn- doua perechi de pantofi (dama/barbat) + 1 buc mouse
• un domn- doi ananasi la 8 ron bucata
• un domn- broasca de usa, masina de tocat carne, garnituri, dopuri de cauciuc, strecuratoare, desfacator de dopuri si ceva cutii de pioneze
• un domn- carti vechi cu 1 ron bucata si anunta ca doreste sa cumpere altele
• o tanti - 3 bibelouri (2 ballerina style si un betiv) alaturi de 3 cesti de plastic fumuriu si o fructiera de plastic alb

Cam asta a fost oferta. Problema era ca se zvonise un oarecare control al politiei comunitare si asa am ajuns in tramvai cu o tanti care a reusit sa-si stranga lucrurile rapid. Logic, a urmat un circuit fata-spate al tramvaiului insotit de ' avem servetele umede si parfumate avem, avem sapun si piatra de baie avem'. Mai ceva ca la mare pe plaja...Oricum de observat folosirea verbului 'a avea' la inceputul si sfarsitul afirmatiei la persoana I, plural. Astept noutati in acest flee-market berceneistic.

Filozofii de taximetrist

Ma aflam aseara pe la 3AM la Piata Revolutiei. Am sunat sa vina un taxi nestiind ca voi avea parte chiar de o calatorie speciala. Dupa ce am purtat o conversatie cu tipa siktirita de la dispecerat imi zice k vine un taxi in 5 minute. Am urcat in masina comandata si am initiat o conversatie tipic englezeasca cu soferul bazandu-ma pe vremea capricioasa de afara. Zicandu-i ca eu trebuie sa ajung in Berceni si plangandu-ma de cartier, el incepe sa rada si sa spuna ca el sta intr-un cartier si mai periculos: Chitila...Indeed...M-a luat! Continuand conversatia a inteles el ca sunt studenta si s-a gandit sa-mi impartaseasca din experientele vietii lui pentru a ma face sa inteleg ca Bucurestiul inseamna o lupta pentru supravietuire. Si de aici...au inceput amanuntele intime de cand era mic pe strazile Chitilei si pana acum la cei 37 de ani pe care ii avea.

Se facea ca....era pe strazile cartierului de mic.A invatat ca se poate chiuli de la scoala si ca poate gasi alti profesori care predau viata de strada si care acum, privind in retrospectiva, l-au invatat de rau. Nu trecu mult si baiatul nostru se indragosti. Fata ferchesa chitilista si ea...dragoste mare...ea mai avea o fetita dintr-o casatorie anterioara...dar lui...lui nu i-a pasat...pentru ca il completa... era 'viata' lui. A plecat omu in Franta, Spania, Germania, Italia sa munceasca sa aduca venit familiei, dar el tot la Chitila visa...

Subit...soarta crunta ii intoarse spatele omului nostru, testandu-l ca pe Iov vrand parca sa-i cunoasca limitele. Sotia s-a imbolnavit si a incetat din viata. Acest lucru l-a facut sa se arunce in patima bauturii si sa isi doreasca sa arunce tot ce a castigat pe R-OH-uri.

Totusi...the sun came over Chitila's streets...cand a intalnit o alta Ileana Cosanzeana...care l-a fermecat cu parul ei dat cu peroxide ...acum omu este din nou implinit...s-a apucat de taximetrie ca sa castige si sa revina pe caile drepte...face comert cu peste pe la Ostrov si trece si prin Calarasi...anyway..omu isi revine...A zis ca nu ar parasi cartierul oricati bani ar castiga pentru ca acum se construieste mult in zona si sunt chiar 3 benzi pe sosea...

Normal ca in acest drum Universitate-Berceni mi-au fost date sfaturi cum ca ar trebui sa ma mut din cartierul asta si... cel mai scumpic lucru pe care l-a facut odata ce am ajuns in fata blocului taximetristul m-a asteptat sa intru in scara ca sa nu mi se intample ceva si dabia pe urma a demarat urandu-mi bafta in Bucuresti si sa am o viata implinita asa cum simte el ca incepe sa aiba acum in Chitila...

Concluzie...Chitila- the neighbourhood of fulfilled dreams

Au ramas doar navele/sa stranga cadavrele...

Vreme de betie...betie crunta...la stilul in care ploua afara...nu mai suport sa ajung acasa si sa storc tot ce am avut pe mine. Raining with cats and dogs- niciodata n-am inteles la ce ar face referire expresia asta in engleza de reuseste sa duca englishmanu cu gandu la ploaie torentiala.Si daca faptul ca deja simteam siroaie scurgandu-se din mine nu ar fi fost indeajuns ca sa ma faca sa-mi doresc sa ajung acasa, a trebuit sa si stau vreo 20 de minute in statie sa astept 381 care nu mai sosea. Odata urcata credeam ca toate problemele mele se sfarsisera (ma gandeam ca o sa stau jos, ca o sa citesc si cel mai important o sa fie cald). Am luat autobuzul in sens opus ca sa prind loc sa stau jos. Reusesc sa ma asez la geam (TIP no 1. locurile cele mai bune pentru ca nu prea te roaga batranii sa ii lasi sa stea intrucat deranjezi si o a3a persoana) si scot cartea din ghiozdan. Citesc Gogol-Suflete moarte. Chiar daca stiu ca as face mai putin pana acasa cu metroul prefer sa merg la suprafata pentru ca am timp sa citesc. TIP no 2 : afundarea intr-o carte este utila daca nu vrei sa te miste lumea din locul tau. Dar se pare k acestea nu au functionat astazi.Este incredibil cum ploaia poate sa incurce traficul in asa hal. Urmeaza sa aud la stiri :

Autoritatile au fost luate prin surprindere de aceste rafale de ploi ce au scufundat efectiv orasul. De pe Magheru, dintr-o pluta, reporterul la fata locului Cosmin Stan ofera legatura colegei Andreea.



Am facut 1 ora in intervalul Victoriei-Universitate. Initial nu mi-a pasat asa tare caci eram absorbita de Cicikov si initativa lui de a cumpara tarani morti, dar o data cu sunetele ambientale de claxoane injuraturi si scartieturi de roti amenintatoare la adresa celui din fata care nu mai pornea deja am inceput sa ma uit pe fereastra. Unde...ce sa vad!?..politia rutiera scoasa de la birouri in intersectii, un agent parasind siktirit rondul si lasand pe altul in locul sau care isi aseza tacticos manusile albe si dirija cu un acelasi siktir ca precedentul. Mirific n-am ce zice!Ma intorc la carte cand ....raman socata de o racoare brusca ce venea in urma deschiderii usilor. Ciudat...ajunsesem la Universitate.Mare minune! Revin cu nasul in paginile mele, nu inainte de a observa un batranel care s-a asezat in dreapta mea. Urca o tanti care mi se adreseaza si disting cuvintele "oferiti-mi locul dumneavoastra ca sunt bolnava si operata". Eu dau sa ma ridic numai ca sa aud pe batranelul de langa mine (care crezuse ca femeia ii vorbise lui) cum povesteste ca si el e operat si e in drum spre o policlinica pentru retete. Daca aceste amanunte nu ar fi fost mai mult decat suficiente (poate chiar peste limita pe care o puteam eu inghiti la ora aia), femeia ,care ii explicase domnului ca pe mine ma rugase sa ma ridic, insista sa imi demonstreze suferintele ei ce o indreptatesc sa stea jos. Astfel...in timp ce eu ma chinuiam sa ies din locul stramt in care ma aflam sa ofer locul, batrana si-a ridicat bluza sa-mi arate un brau in jurul burtii ce ascundea taietura unei operatii. Mosuletul nu s-a lasat nici el mai prejos si a inceput cu o poveste a ultimei lui interventii chirurgicale, timp in care femeia deja imi luase locul bombanind in continuare ceva care s-a terminat cu un " oricum eu cobor la prima".



De ce a trebuit sa vad parti ale corpului unei femei in varsta care s-a chinuit sa-si pledeze cauza doar pentru a sta pe un interval de o statie jos???!!! Chiar nu mai conteaza...am ramas in picioare tot restul calatoriei si am continuat sa citesc despre taranii morti...Got me thinking....

atzipishi in nirvana???

hmm...ma gandeam daca sa incep asa brusc cu supararile mele de studenta in cautare de Bucuresti sau sa ma si prezint un pic. Cedez bunelor maniere asa ca...let's get it over with...Ce sa zic despre mine ...un asl :D -> 19/f/cl toata lumea imi zice cl=cluj...ei bine din pacate nu cl= calarasi ...oras mic prin sud ( daca inca sunteti nedumeriti pe unde se afla am pus sagetute ajutatoare) unde toata lumea saluta pe toata lumea pe strada si se cunoaste arborele genealogic al fiecaruia ...E deajuns sa spui numele X si deja sar nush cati pe tine sa-ti dea detalii despre respectivul cu o analiza a activitatilor de la nastere pana in prezent cu o acuratete mai mare ca a celor din SRI. Aa si sa nu uitam picanteriile de mahala cu faptele penibile ale individului pe care toti le adora si le asculta cu urechile ciulite...Barfa de provincie... Eu am asteptat cam tot liceul sa ajung a12a si sa plec la facultate la Bucuresti (acest small apple ai carui samburi ii cam simt acum) si sa ajung undeva unde lumea nu mai rade cand zic ca imi place muzica populara pe langa jazz si blues si mai ascult si o Gabi Lunca pentru relaxare. Acum gata...sunt aici ...la ase ...e frumos ...imi place la facultate...ma distreaza chiar sa aud rautatile celor din poli la adresa economistilor. Si...what could a girl like me do in the big city? sa ia un b24fun si sa bifeze cat mai multe locuri unde se canta bine sau unde se pune in scena ceva nou.

Si asa ajung la supararea mea de azi...Vin de la TNB unde am vazut Burghezul Gentilom. Am fost saptamana trecuta sa iau bilete cu 5,2 ron si am vazut o lista de actori impresionanta. Cu Rebengiuc, Maia Morgenstern, Bleont si Marius Manole pe afis am zis gata...prima piesa pe care o vad anul asta va fi asta...scria mai jos 'dupa Moliere' am zis ' si mai bine' ...WRONG...Am primit niste locuri de unde vedeam jumatate de scena si restul reflectoarele in toata splendoarea lor..cu tot cu caldura degajata de ele care imi distorsiona vederea facandu-ma sa ma intreb daca fata lu' Morgana e aproape. Se aude in sala tanti care zice sa ne inchidem telefoanele mobile si sa ne ocupam locurile ( nu neaparat in aceasta ordine) si se face intuneric.Tantana!!??? Mi s-a adeverit din nou principiul ca ce incepe prost se termina si mai prost Am ramas oripilata de un spectacol tipic hollywoodian cu decoruri flamboyant si cu o tema muult prea adaptata ca sa ma faca sa gust genul. Daca poti sa treci cu vederea corpul de balet in coregrafia lui Mazilu cu niste chestii pe cap in forma de caracatita, sepie, cap de peste care se metamorfozeaza subit in actul 2 in supusii sultanului din Tampenistan cu ceva asemanari cu ciclopii care voiau sa-l pape pe Hercule (the arcade game :D ) , cu siguranta nu poti sa ramai 'nesimtitor si rece' la jocul actorilor. Personal nu inteleg de ce un actor asa mare ca Rebengiuc a acceptat sa joace in asa ceva. Sau...hmm...bani?..probabil...oricum singurii pe care pot sa ii trec la categoria ASA DA au fost Bleont,Maria Buza si taraful care ii canta lu Rebengiuc cu urmatoarele comentarii :D. Bleont avea un rol de cunoscator in ale artelor martiale care desi secundar cred ca a fost cea mai aplaudata prezenta. Tot de la el am retinut si fraza cu 'atzipishi in nirvana' care recunosc ca a reprezentat unul din putinele momente in care am ras in timpul spectacolului. Maria Buza avea rol de menajera dar l-a jucat foarte bine si am si auzit-o cantand putin. Taraful a fost foarte tare...my soft spot e tambalul care a lipsit de pe scena si s-a simtit dar asta o zic asa ca un uoff al meu ca nu mai merg la dansuri populare :D De mentionat si Marius Manole la care nu pot sa fiu chiar obiectiva pentru ca am inca in minte prestatia lui din Visul unei nopti de vara unde chiar mi-a placut de el. In seara asta nu tineam neaparat sa-l vad in lenjeria intima si intr-o dispozitie cam fericita ca sa zic asa dar eh...e arta :D...Aaa ...si era sa uit...Un alt lucru foarte enervant a fost faptul ca Maia Morgenstern nu s-a prezentat, rolul ei fiind jucat de o tipa al carui nume nu il stiu si nici nu cred ca il voi stii vreodata :D

Oricum...poate ca asta merit ca iau bilete cu reducere pentru studenti dar nu ma las asa usor de evenimentele merishorului nostru. Urmatorul pe lista este Blues pentru tata si acolo sper sa nu ma dezamageasca Cata (Catalin Stefanescu dar eh...ne stim de mult :D )

Gata...asta a fost tot pentru primul entry in blogosfera ...ma retrag pe un Anii mei si Tineretea a lui Gabi Lunca...Gingerdae is out@!!